Maria Suharu – N-am mai trecut demult pe-acas' si parcă…

| Am creat de vrei sa stii, Un blog pentru poezii. | 07/06/2015

N-am mai trecut demult prin sat şi parcă…
M-aş duce într-un suflet şi-aş merge iar şi iar,
Să-l văd pe bietul tata cum cară în coşarcă
Porumbul de pe coastă să-l pună în coşar.

Cu-obrajii arşi şi roşii, precum cojile cepii,
S-o văd din deal pe mama în drum spre "Chiscu-Iepii",
Cu poale lungi şi albe şi cu pestelcă-n brâu
Strângând de prin fâneţe pojarnită şi grâu.

Iar eu, s-alerg prin curte precum o potârniche
Scobind harbuzul verde şi crud ca o ridiche,
Să urc în podul casei şi din palme să bat
Când puii de găină s-adună la păsat.

Râzând, să prind pe gard vreo doi, trei pui de mâta
Să mi-i învârt de coadă până scâncesc, sughiţa…
S-poi să îi scald bine în apa din găleţi
Că mâţile nu mor şi au vreo nouă vieţi.

Aşa am fost de mică, precum un pui de drac
Ce-şi lua peste cocoaşă mereu câte-un dupac.
Aşa am fost cu toţii, că noi se vor mai naşte
Nici ei n-or sta ca Sfinţii, la soare ca să caşte.

Mi-aduc şi-acum aminte de-a mea copilărie
Când aveam gura pungă mâncând vlăstari din vie,
Când ieşeam după ploaie ca ursul din bârlog
Să mă cocoţ cu scara, să urc în vârf de stog.

Şi mama mă striga cu glasul ei tăios:
"Aici eşti pui de ghiaur, acum să te dai jos"
Ia uite mai Dumitre cum stă a ta făptură,
S-aşteaptă ziua-ntreagă să-i cadă pară-n gură!"

Şi bunul meu tătuca, zicea cu glas duios:
"Marie dragă tatii..te rogu-ţi dă-te jos!"
Şi la ureche mamei îi spunea cu ocară
"Da..lasă fata-n pace…nu vezi c-amu coboară?"

Şi Doamne ce mai vremuri, ce basme ca-n poveşti
Azi nu mai sunt în curte nici raţele leşeşti,
Nici gâştele cu turme de bobocei în puf,
Şi-a rămas doar căsuţa ascunsă între stuf.

Mă uit şi văd în zare cum dincolo de pod,
Un ţânc cu solzi în cap se mozoleste-n glod.
De-a cui eşti măi băiete? îl întreb eu cu sete
De-a lui Acsente tanti…mă cheamă Moromote!

Să trăieşti, să creşti mare dar tac-tu ce mai face?
Îi dus s-adune fânul şi nu ştiu când se-ntoarce.
Nici mama nu-i acasă…îi dusă la Bârlad
Să vândă la alţi oameni cireşe şi răsad.

Cu ochii-n lacrimi râd şi-i mângâi părul creţ
Hai vrei să mergi cu tanti să-ţi cumpăr pufuleţ?
Şi eu framântam glodul ca ăst' mic prichindel
Cu puţulica-n ţărnă, eram cândva ca el.

 

Maria Suharu

     

870 vizualizari, 1 astazi